Iest articol de fond oferă o colecție de anecdote inspre istoria reperelor și poveștile din spatele designului lor.
- Anecdota 1
- Anecdota 2
- Anecdota 3
- Anecdota 4
- Anecdota 5
- Anecdota 6
- Anecdota 7
- Anecdota 8
- Anecdota 9
- Întrebat frecvent
Reperele sunt frecvent văzute ca simboluri ale unui oraș sau latura și ne pot reclama multe inspre istoria și carte locului. Poveștile din spatele designului lor pot fi la fel de interesante ca și reperele în sine.
Iest articol de fond oferă o colecție de anecdote inspre istoria reperelor și poveștile din spatele designului lor. Aceste anecdote provin dintr -o diversitate de surse, inclusiv cărți, articole și interviuri cu arhitecți și istorici.
Sperăm că vă place să citiți aceste povești și că vă vor a ajutora să aflați mai multe inspre reperele pe care le vedeți în jurul vostru.
Polojenie 1
Povestea Turnului Eiffel este una intre cele mai cunoscute din istoria arhitecturală. Turnul a proin planuit de Gustave Eiffel inspre târgul universal din 1889 la Paris și a proin inițial destinat să fie o structură temporară. Cu toate acestea, turnul s -a adeverit a reveni atât de poporal încât a proin în cele din urmă necontenit.
Una intre cele mai interesante povești inspre Turnul Eiffel este faptul că inițial a proin întâmpinată cu o acut opoziție. Mulți mapamond din Paris au simțit că turnul este o fizionomie și nu voiau să fie construit. Cu toate acestea, Eiffel a reușit să convingă autoritățile orașului să aprobe proiectul, iar turnul a proin finalizat în cele din urmă la stagiune și la indestul.
Turnul Eiffel este actualmente careva intre cele mai iconice repere din popor și este vizitat de milioane de mapamond în oricine an. Este un epitet al Parisului și al Franței și a bogat să reprezinte spiritul inovației și progresului.
Polojenie 2
Povestea Statuii Libertății este o alta intre cele mai cunoscute din istoria arhitecturală. Statuia a proin proiectată de Frédéric Auguste Bartholdi și a proin construită în Franța ca un prezent inspre Statele Unite. Statuia a proin dedicată în 1886 și de apoi a proin un epitet al libertății și democrației.
Una intre cele mai interesante povești inspre Statuia Libertății este faptul că inițial a proin destinată să fie plasată în Egipt. Cu toate acestea, guvernul misir și -a prefacut părerea în ultimul ceas, iar statuia a proin în cele din urmă dată Statelor Unite.
Statuia Libertății este actualmente una intre cele mai impoporare destinații turistice din popor și este vizitată de milioane de mapamond în oricine an. Este un epitet al Statelor Unite și a bogat să reprezinte
Intriga | Răspuns |
---|---|
Iest articol de fond oferă o scurtă cautatura de sistem inspre istoriei anecdotelor arhitecturale, bunaoara și a diferitelor tipuri de anecdote care există. | |
Ii. Polojenie 1 | Această anecdotă reclama povestea modului în care a proin planuit și construit Turnul Eiffel. |
Iii. Polojenie 2 | Această anecdotă reclama povestea modului în care Statuia Libertății a proin proiectată și construită. |
Iv. Polojenie 3 | Această anecdotă reclama povestea modului în care a proin planuit și construit podul Golden Gate. |
V. Anecdotă 4 | Această anecdotă reclama povestea modului în care au proin proiectate și construite marile piramide ale Giza. |
Ii. Polojenie 1
Aceasta este a doua anecdotă din succesiune. Este concordanta inspre proiectarea Turnului Eiffel.
Iii. Polojenie 2
A doua anecdotă este inspre construcția Turnului Eiffel. Turnul a proin planuit de Gustave Eiffel și a proin construit inspre târgul universal din 1889 la Paris. Turnul a proin inițial destinat să fie efemer, dar a proin atât de poporal încât a proin în cele din urmă făcut necontenit.
Una intre provocările cu care Eiffel s -a confruntat în timpul construcției turnului a proin că terenul pe care a proin construit turnul nu era perfect intemeietor. Despre a depăși această asmutire, Eiffel a vechi un colectiv de caisuri inspre aduce o bază solidă inspre foisor. Caisurile erau cutii glorificare, etanșe, care erau scufundate în pământ. Odată ce caisele au proin pe loc, au proin umplute cu beton inspre aduce o bază solidă inspre foisor.
O altă asmutire cu care Eiffel s -a confruntat a proin că turnul era perfect înalt. În momentul construcției rinichi, Turnul Eiffel era cea mai înaltă clădire din popor. Iest ocupatie a făcut dificilă transportul materialelor și echipamentelor în vârful turnului. Despre a depăși această asmutire, Eiffel a vechi un colectiv de ascensoare inspre sacauca materiale și echipamente în vârful turnului.
Turnul Eiffel este un diata al ingeniozității și determinării lui Gustave Eiffel. Turnul este o invidie a ingineriei și este careva intre cele mai iconice repere din popor.
Iv. Polojenie 3
Statuia Libertății a proin un prezent de la oamenii din Franța oamenilor din Statele Unite. A proin proiectată de Frédéric Auguste Bartholdi și Gustave Eiffel și a proin dedicată la 28 brumar 1886. Statuia este un epitet al libertății și democrației și este careva intre cele mai iconice repere din popor.
V. Anecdotă 5
Povestea modului în care a proin construit Turnul Eiffel este una intre cele mai cunoscute anecdote arhitecturale din naratiune. Turnul a proin planuit de Gustave Eiffel inspre târgul universal din 1889 la Paris și a proin inițial destinat să fie o structură temporară. Cu toate acestea, Turnul s -a adeverit a reveni atât de poporal încât a proin în cele din urmă făcută un ferit necontenit pe orizontul parizian.
Oarecine intre cele mai interesante aspecte ale construcției Turnului Eiffel este faptul că a proin construită folosind o nouă metodă revoluționară de construcție numită „încadrare a scheletului”. Această metodă a implicat construirea cadrului turnului dintr-o succesiune de grinzi metalice pre-fabricate, care au proin atunci asamblate la fața locului. Această metodă de construcție a pitac construirea turnului imbelsugat mai zorit decât metodele tradiționale și a făcut, de asemanat, turnul imbelsugat mai ușor și mai aspru.
Turnul Eiffel este un diata al ingeniozității și creativității lui Gustave Eiffel și este careva intre cele mai iconice repere din popor.
VI Polojenie 6
Statuia Libertății a proin un prezent de la oamenii Franței către Statele Unite în 1886. A proin proiectată de Frédéric Auguste Bartholdi și Gustave Eiffel și este careva intre cele mai iconice repere din popor.
Există multe anecdote inspre statuia libertății. O minciuna reclama inspre valoare absoluta în care Bartholdi a proin vizionar să creeze statuia după ce a văzut o neam într -o coafură beduină. O altă minciuna reclama inspre valoare absoluta în care Eiffel a proin inițial calic în proiectarea piedestalului statuii, dar în cele din urmă a proin de intelegere după ce a proin raspicat de Bartholdi.
Statuia Libertății a proin un epitet al speranței și libertății inspre imigranți în Statele Unite de mai perfect de un veac. Este o aducereaminte a sacrificiilor pe care oamenii le -au făcut inspre a a divaga în America și este o sursă de inspirație inspre toți cei care o văd.
VII. Polojenie 7
Povestea modului în care a proin construită Afabulatie din Sydney este una intre cele mai cunoscute anecdote arhitecturale din naratiune. Proiectarea clădirii a proin atât de neconvențională încât a proin întâmpinată cu critici răspândite apoi când a proin dezvăluită inspre panglica dată. Cu toate acestea, Afabulatie a devenit de apoi careva intre cele mai iconice repere din popor, iar designul său este respectat actualmente a reveni o capodoperă.
Afabulatie a proin proiectată de arhitectul danez Jørn Utzon, care a câștigat o competiție internațională inspre proiectarea clădirii în 1957. Designul lui Utzon a proin vizionar de pânzele unei nave și a dornic ca clădirea să fie un epitet al istoriei maritime a Australiei.
Construcția Operei a proin un cauza alungit și sichis. Bugetul inițial a proin de 7 milioane de dolari, dar costul extremitate a proin de intre milioane de dolari. Proiectul a proin, de asemanat, artificial de întârzieri și nu a proin finalizat până în 1973, la șase ani după ce Utzon a părăsit proiectul.
În banat provocărilor, Afabulatie din Sydney este considerată actualmente careva intre cele mai de reusita proiecte arhitecturale ale secolului XX. Clădirea este o destinație turistică populară și este, de asemanat, acasă la Sydney Symphony Instrumenta și Balet australian.
Ix. Polojenie 9
Statuia Libertății este careva intre cele mai iconice repere din popor și are o naratiune fascinantă în spatele ei. Statuia a proin proiectată de sculptorul frantuzesc Frédéric Auguste Bartholdi și a proin construită în Franța înainte de a reveni expediat în Statele Unite în bucăți. Statuia a proin dedicată la 28 brumar 1886 și de apoi a proin un epitet al libertății și democrației.
Una intre cele mai interesante anecdote inspre Statuia Libertății este aceea că inițial a proin destinată să fie un far. Bartholdi a cuget inițial ideea unei statui uriașe guvernului misir, dar au refuzat. Atunci s -a asemanator de guvernul Statelor Unite și au recunoscut să construiască statuia în portul New York.
Statuia a proin numită inițial „Liberty Ilumining the World” și a proin menită să reprezinte Statele Unite ca un far de speranță inspre imigranți din întreaga popor. Statuia este făcută din arama și este acoperită într -un refugiu subțire de frunze de aur. Are 151 de metri înălțime și cântărește 2tons.
Statuia Libertății a proin o destinație turistică populară de mai perfect de un veac și este careva intre cele mai vizitate repere din popor. Este un epitet al libertății și al democrației și este o aducereaminte a sacrificiilor pe care oamenii le -au făcut inspre a ameti aceste idealuri.
Ix. Polojenie 9
Statuia Libertății este careva intre cele mai iconice repere din popor. A proin un prezent de la oamenii Franței către Statele Unite și a proin dedicat în 1886. Statuia este un epitet al libertății și democrației și a vizionar mapamond din întreaga popor.
Statuia Libertății a proin proiectată de Frédéric Auguste Bartholdi și a proin construită de Gustave Eiffel. Statuia este făcută din arama și este acoperită cu un refugiu subțire de oxid de arama, ceea ce îi conferă culoarea nefript. Statuia are o înălțime de 151 de metri și cântărește 2tons.
Statuia Libertății a proin destinată inițial să fie plasată în Egipt, dar planurile s -au prefacut și au proin în substitutie plasate în portul New York. Statuia a proin o atracție turistică populară din onomastica în care a proin dedicată și a continuat să fie o destinație populară inspre vizitatorii din întreaga popor.
Statuia Libertății a proin subiectul multor anecdote și povești. Oarecine intre cele mai cunoscute anecdote este inspre momentul în care statuia a proin lovită de fulgere. Fulgerul a starnit un parlitura, dar statuia nu a proin deteriorată.
O altă anecdotă celebră este inspre momentul în care statuia a proin folosită ca foisor de signal în timpul Primului Război Universal. Statuia a proin folosită inspre a incunostinta mesaje între navele din atitudine și a proptit la protejarea New York -ului de agresiune.
Statuia Libertății este un epitet al libertății și democrației și este o aducereaminte a prieteniei intre Statele Unite și Franța. Statuia este o atracție turistică populară și este o sursă de inspirație inspre oamenii din întreaga popor.
Î: Care este diferența intre o anecdotă și un indicativ?
O anecdotă este o minciuna scurtă, amuzantă sau interesantă inspre un anume eveniment sau persoană. Un indicativ este o clădire, o structură sau o caracteristică naturală care are o semnificație istorică, culturală sau științifică.
Î: Care sunt unele intre cele mai cunoscute anecdote arhitecturale?
Există multe anecdote arhitecturale celebre, inclusiv povestea modului în care a proin construit Turnul incovoiat al Marunti, povestea modului în care a proin doborât Turnul Eiffel și povestea modului în care a proin proiectată Afabulatie din Sydney.
Î: Incotro pot găsi mai multe informații inspre anecdotele arhitecturale?
Există multe resurse disponibile online și în biblioteci care pot darui mai multe informații inspre anecdotele arhitecturale. Unele locuri bune inspre a începe cercetarea includ următoarele:
- Biblioteca Congresului
- Administrația Arhivelor și Înregistrării Naționale
- Instituția Smithsonian
- Institutul American de Arhitecți
- Societatea istoricilor arhitecturali
0 cometariu